Tălişoara

Istoria satului

     Denumirea satului după presupuneri se referă la faptul că satul a fost întemeiat de italieni stabiliţi aici după războiul daco-romană. Mai jos de Tălişoara între vărsarea pârâurilor Cormoş şi Baraolt este format o câmpie alungită, care poartă numele Veczel sau Veczer. După datine aici se afla un casrtum militar roman sau un aşezământ roman. După  Benkő József satul era locuit de Colonia romană, deaceea a fost numit Olasz telek (aşezământ roman) , Timon Sámuel în latină numea Fundus Italicus. Aceste presupuneri sunt demonstrate şi de câteva descoperiri din epoca romană. Tot pe lângă aceste presupuneri stau şi unele nume de familii: Kolumbán şi Márkó, precum şi nume de locuri ca:  Olaszok útja (Drumul italienilor), Olaszok teke játszója (Terenul de popice a italienilor). Sunt presupuneri, care spun că în timpul domniei regilor arpazieni s-au stabilit aici italieni sau în timpul domniei regelui Nagy Lajos au venit din Italia meseriaş, mineri iatalieni şi aici s-au stabilit.

    Satul în documente papale din 1322 este numit Olazteluk, care contrazice presupunerea că satul ar fi fost fondat în timpul domniei lui  Nagy Lajos. 

     Satul în sec. XIII. avea plebanie independentă, biserica era înconjurat de un zid cu bastion.Biserica de azi se află pe locul celui vechi, a fost construit în 1858. Zidul care înconjoară biserica  a fost construit între 1690-1740 de ramura tălişoreană a familiei  Dániel, iar turnul cu înălţime de 39 m, a fost construit în 1795.

     Moşia familiei  Dániel, care cândva era o moşie cu parcuri şi alee, unde se puteau vedea plante, copaci rare, aztăzi este un domeniu înghesuit, dar castelele mai există şi aztăzi. Castelul mai vechu este Castelul Bethlen, care a fost construit după presupuneri de domnitorul Bethlen Gábor şi dăruit unui om drag, lui Dániel Mihály. În apropierea castelului se află castelul Dániel construit în stilul Reanşterii în sec. XVI.

     Au fost perioade când sediul Scaunului Brăduţ era la Tălişoara.

 

Tălişoara